Macrosubstituție

Un macro în informatică este o regulă sau model ce specifică în ce mod o secvență de intrare (de multe ori o secvență de caractere) ar trebui să fie pusă în corespondență cu o secvență de ieșire (de asemenea de cele mai multe ori o secvență de caractere) folosind o procedură de conversie.

Termenul venind odată cu macro-asambloarele, unde scopul este de a da posibilitatea programatorului să folosească o secvență de instrucțiuni ca fiind o singură instrucțiune în codul sursă, făcând sarcina de programare mai puțin plictisitoare și mai puțin predispusă la eroare. Macrouri multe și variate au fost puse la dispoziție pentru utilizări variate, eliminând ceva din caracterul de repetitivitate al programării, ușurând de asemenea și scrierea, citirea și înțelegerea programului, mult din complexitatea acestuia fiind ascunsă (mai mult la secțiunea #Macrouri pentru substituția de text mai jos).

. . . Macrosubstituție . . .

Macrourile pentru tastatură și macrourile pentru maus facilitează transformarea secvențelor scurte de impulsuri de tastatură și maus generate în alte secvențe, de obicei mai lungi, de acțiuni de la tastatură sau maus. În felul acesta, secvențele, de taste sau impulsurile provenite de la maus, reiterative sau utilizate în mod frecvent pot fi automatizate. Programele specializate pe generarea de astfel de macrouri se numesc macro recordere.

În perioada anilor 1980, programele de interfață bazate pe macrouri — la început SmartKey, apoi SuperKey, KeyWorks, Prokey — erau la modă, inițial ca o modalitate de formatare automată a scenariilor, apoi pentru o mulțime de sarcini de afaceri. Începând cu perioada anilor 1990, macrourile de tastatură sunt incluse în cele mai importante aplicații, cum ar fi programele pentru redactare computerizată și cele de calcul tabelar, dar sunt mai greu de folosit decât mai vechile programe de interfață bazate pe macrouri.

Macrourile de tastatură au prins din nou viață, mai nou, ca o metodă de exploatare a economiei jocurilor de tip MMORPG. Prin executarea neobosită a unor acțiuni plictisitoare, repetitive, dar fără risc, un utilizator rulând un macro poate câștiga mari sume din valuta jocului. Acest efect este chiar mai mare când un jucător care utilizează macrouri folosește mai multe conturi simultan, sau utilizează conturile pentru mai multă vreme în fiecare zi. Cum acești bani sunt generați fără intervenția utilizatorului, economia jocului poate fi serios perturbată cauzând exacerbarea inflației. Din acest motiv, utilizarea macrourilor în respectiva situație poate fi și de multe ori este o încălcare a condițiilor de utilizare sau a licenței majorității jocurilor de tip MMORPG, și administratorii acestor jocuri se zbat neîntrerupt pentru a identifica și pedepsi utilizatorii de macrouri.

Macrourile de tastatură și maus ce sunt create folosind capabilitățile native ale unei anumite aplicații mai sunt cunoscute și sub numele de macrouri aplicație. Acestea sunt create câteodată prin efectuarea de către utilizator a unor acțiuni ce sunt înregistrate, transformate în instrucțiuni, și stocate sub formă de macrouri. Instrucțiunile din astfel de macrouri sunt scrise de obicei sub formă de cod sursă al unui limbaj de macroprogramare numit de asemenea și limbaj de script ce are acces direct la elementele aplicației. Acest tip de cod sursă (sau simplu sursă) mai este numit și script deoarece nu va fi compilat în cod mașină sau bytecode.

Editorul de text preferat de către programatori Emacs (prescurtarea de la “macrouri editor”) urmărește această idee spre o concluzie. De fapt, mare parte din editor este construit din macrouri.Emacs a fost inițial gândit ca un set de macrouri în limbajul de editare TECO; a fost mai apoi rescris în versiuni de Lisp.

Pe măsură ce piața de software s-a maturizat aplicațiile comerciale și cele open-source au migrat de la versiunile proprietar de limbaje de descriere a macrourilor spre limbajele de tip script ce au fost mai întâi incluse, iar acum sunt foarte bine documentate și testate dovedindu-și fiabilitatea, în browserele de web. De exemplu limbajul JavaScript a fost inclus în pachetele office OpenOffice.org și LibreOffice ca suport pentru scrierea de script-uri ce pot fi folosite la automatizarea unor activități și la înregistrarea de macrouri. De fapt prin publicarea API-ului acestei aplicații utilizatorul poate folosi orice limbaj de nivel înalt, de exemplu Java, ce poate accesa în mod direct funcțiile acestei interfețe programabile de aplicație.

. . . Macrosubstituție . . .

This article is issued from web site Wikipedia. The original article may be a bit shortened or modified. Some links may have been modified. The text is licensed under “Creative Commons – Attribution – Sharealike” [1] and some of the text can also be licensed under the terms of the “GNU Free Documentation License” [2]. Additional terms may apply for the media files. By using this site, you agree to our Legal pages . Web links: [1] [2]

. . . Macrosubstituție . . .

Previous post Volkswagen
Next post Zentiva