
Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Mureș
Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul arheologie clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în județul Mureș.
. . . Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Mureș . . .
Foto | Informații generale | Detalii tehnice | Descriere | Deținător | Legături |
---|---|---|---|---|---|
![]() |
Caserolă | Datare: 1/2 sec. I – începutul sec. II p.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. CRISTEȘTI, CRISTEȘTI, Hoșuba Material: bronz; turnare |
Vas înalt, cu toarta perforată la un capăt. Sub buză este decorat cu două caneluri. Produs italic. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Fibulă | Datare: sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. SUSENI, SUSENI, Fabrica de cărămizi Dimensiuni: L scut: 88 mm; La scut: 39 mm Material: bronz lucrat la rece; ciocănire; cizelare; incizare |
Fibulă de bronz, de tip passementerie, varianta Suseni, intactă, extrem de frumos prelucrat. Este făcută dintr-o bară de bronz cu secțiunea rotundă, din care este realizată spirala mare, arcul și acul de prindere. Pe cele două laturi, din alte două bare de bronz, cu secțiune rotundă sunt realizate cele două spirale mai mici, și părțile laterale ale piesei în formă de lanț, pe una dintre acestea fiind atașate cu câte o verigă 10 pandantive în formă de lance. Scutul piesei are o formă ovală, ascuțită, fiind ornamentat prin linii incizate oblice dispuse pe marginea scutului, fiind ornamentat și în centru prin linii incizate paralele și arcuite, spațiul dintre ele fiind umplute de linii oblice, în formă de clepsidră. Are o patină nobilă de culoare verde închis, care se păstrează uniform pe toată suprafața piesei, cu ușoare urme de coroziune pe partea inferioară a scutului. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Opaiț cu cinci arzătoare (polilychnis) | Datare: sec. II a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. CRISTEȘTI, CRISTEȘTI, Hoșuba Material: lut; turnare |
Opaiț din pastă gălbuie, cu angobă roșie metalizată; disc dreptunghiular, împărțit în două registre pătrate. Toarta este decorată cu o nervură centrală, terminată cu o protuberanță, de la care pornesc două rânduri de frunze stilizate. În spate are o apucătoare bifiză. Ștampila de meșter: CAI GEM IIII. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Ceaun de bronz cu atașe cruciforme | Datare: sec. IX a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, SÂNGEORGIU DE PĂDURE, Panta lui Che Material: bronz lucrat la rece; ciocănire; cizelare; șlefuire |
Ceaun din bronz, păstrat intact, cu buza dreaptă, decorată cu cinci linii incizate orizontale sub buză, care însă din cauza suprafeței brun-roșcate de observă foarte greu. Vasul are și două torți din bară de bronz răsucită, la una dintre ele capătul fiind rupt. Torțile sunt prinse în câte două atașe în cruce de pe cele două laturi ale piesei. Aceste atașe sunt prinse cu câte trei nituri conice fiecare de corpul vasului. Are o patină de culoare verde închis, care este acoperită de o depunere maro închis pe toată suprafața, cu ușoare urme de coroziune pe partea inferioară a vasului. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Medalion cu Serapis | Datare: sec. III a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. CRISTEȘTI, CRISTEȘTI, Hoșuba Material: lut ars; turnare în tipar |
Tipar de ceramică în formă de medalion, pastă și angobă cărămizie, în stare bună de conservare. Îl reprezintă pe Serapis. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Sigiliul personal al gardianului mănăstirii franciscane din Győr (Lat. Iaurinum) | Datare: sfârșitul sec. XIV Școală: Atelier orășenesc din regatul maghiar, probabil Győr Descoperit: Ungaria Material: broz; turnare |
Sigiliul confecționat din bronz are formă de migdală, formă care se regăsește în principiu la sigiliile bisericești. Piesa s-a păstrat în stare de conservare foarte bună. Pe sigiliu se poate observa figura unei sfinte și pe margine are o inscripție în limba latină. Persoana ține în mâna dreaptă un pește care este atributul Sfintei Elisabeta (de obicei are acest atribut, dar câteodată apare ținând păine sau un ulcior). Pe capul Elisabetei se poate observa o coroană, în mâna stângă ține mantaua care sugerează unul dintre miracolele legate de ea, iar în mâna dreaptă ține un pește. Figura sfântei este reprezentată în contrapost, se sprijină pe piciorul drept iar în spate se poate observa un decor format din forme geometrice în formă de romb având câte un punct în mijlocul rombului. Acest tip de decor, tipul de litere gotice precum și contrapostul în care este reprezentată Elisabeta datează piesa la sfârșitul secolului al XlV-lea. Câmpul central care o reprezintă pe Sfânta Elisabeta este înconjurat de două rânduri de decor tip perlă între care se poate citi inscripția: S Gardiani E laurinum. Inscripția înseamnă sigiliul lui E(gidius?) – numele gardianului din orașul laurinum, care este denumirea latină a orașului Győr. Pe spatele sigiliului se poate observa o proeminență găurită unde piesa era agățată la gâtul purtătorului. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Cazan medieval târziu cu trei picioare și mâner, denumit Grappe | Datare: sec. XVI Școală: Atelier german (?) Material: broz; turnare |
Cazan medieval turnat din bronz. Aceste tipuri de cazane erau confecționate în mare parte în Germania dar este posibil să fi fost confecționate și în ateliere Transilvane din orașele săsești. Cazanul are trei picioare care în partea inferioară imită gheara, piciorul de leu. Pe aceste picioare se sprijină corpul bombat al cazanului, care după forma de glob și după forma picioarelor, respectiv a buzei ușor înclinate spre exterior, se poate data în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Pe corpul bombat sunt amplasate două mânere triunghiulare pe care se montează un mâner mobil confecționat din bronz. Mânerul mobil are un decor în formă de spirală are forma rotunjită și are două agățătoare pe cele două capete. Corpul bombat relativ scurt este caracteristic pieselor medievale, în epoca barocă forma cazanelor din bronz devine alungită asemănătoare perelor. Pe suprafața cazanului se poate observa urma tehnicii de turnare, respectiv tehnica de pierdere a cerii. După turnare tiparul de lut era spart. Toate componentele erau turnate împreună în afară de mânerul mobil. Cazanele medievale apar în principiu în mediu orășenesc sau nobiliar, erau folosite de straturi sociale mai înstărite. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Cahlă cu cavaler | Datare: 1/2 sec. XVI Școală: Atelier maghiar Material: lut ars; sculptat; pictat |
Cahlă renascentistă reprezentând un cavaler în echipament de turnir. Stilul armurii este caracteristic evului mediu târziu. Cavalerul este în mișcare cu fața spre partea dreaptă. Figura cavalerului este încadrată într-un decor arhitectonic format din doi stâlpi cu decor geometric pe cele două margini, care sunt legați de un element floral similar elementelor arhitectonice de pe catedrale. În zona de sub cavaler se pot observa mai multe buchete florale care iarăși trădează o influență renascentistă bogată. Suprafața cahlei este decorată cu un strat de vopsea de angobă de culoare roșie și albă. Calul și elementele arhitectonice, florale au culoarea roșie, iar cavalerul și fundalul au culoarea albă. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Cahlă cu dragoni | Datare: 1/2 sec. XVI Școală: Atelier maghiar Material: lut ars; sculptat; încrustat |
Cahlă renascentistă care are în prim plan doi dragoni stilizați cu coada încolăcită. Cei doi dragoni susțin stema familiei Drágffy și deasupra lor se poate citi numele Georgius. Cahla este cuprinsă într-un chenar format dintr-o baghetă înaltă la margine urmată de o baghetă simplă și de o baghetă împletită. Scena iconografică din mijlocul cahlei se referă probabil la ultimul membru masculin a familiei Drágffy, Georgius, iar dragonii simbolizează apartenența familiei la ordinul dragonilor. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Inel sigilar | Datare: sec. II-III p. Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. DEDA, Valea Bistrei Dimensiuni: Dinterior: 23×19 mm; Gemă: 20×15 mm Material: aur; calcedonie; batere; șlefuire |
Sigiliu cu camee, din aur de 24 de carate. Are montată o gemă ovală, din calcedoniu – varietate de cuarț – având reprezentată prin incizare scena mitologică a luptei dintre Hercule și Anteu. | Direcția Județeană pentru Cultură, Târgu Mureș | Cimec |
![]() |
Car | Datare: Secolul al XIX-lea – secolul al XVI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara Material: ceramică neagră, lustruită; încrustație albă |
Model de car patrulater decorat cu meandre din benzi punctate, încrustație albă, perforații la baza pentru osie. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Spadă | Datare: Secolul al XII-lea – secolul al XI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Brașov, com. Jilbert Material: bronz, turnare |
Spadă de bronz, cu mâner plin, având terminația în formă de cupă, garda semicirculară, lama ușor lățită în partea superioară, cu nervură mediană, fixată în mâner cu două nituri, vârf rupt. Fără decor. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Oglindă | Datare: Secolul al VI-lea – secolul al V-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Albești, Satul Jacu Românesc. Cetate Material: bronz, turnare |
Oglindă de bronz cu mâner în formă de coloană cu trei nervuri în relief. La capetele mânerului figurine zoomorfe: cerb îngenuncheat și lup. Oglinda are marginea puternic reliefată. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Vas ritual | Datare: Secolul al XIX-lea – secolul al XVI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Apold, Sat Saes Material: ceramică neagră lustruită, decor încrustat; modelare cu mâna |
Vas globular cu trei guri, toartă rotundă, decor cu meandre hașurate, brâuri punctate, buze crestate, acoperind toată suprafața exterioară a vasului. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Vas | Datare: Secolul al XIX-lea – secolul al XVI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Wietenberg Material: ceramică semifină, ardere reductivă, încrustație albă |
Farfurie-fragmentară, decor complex: câmpul central prezintă un cerc înconjurat de o stea cu 8 colțuri înclinate, hașurate. Urmează alternanța de cercuri concentrice realizate din brâuri punctate și triunghiuri hașurate. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Strachină | Datare: Secolul al XIX-lea – secolul al XVI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Wietenberg Material: ceramică, cenușie semifină; ardere reductivă, lustruire, încrustație albă |
Strachină fragmentară cu fundul plat și marginile supraînălțate, decorată complex: câmpul central conține o cruce hașurată înscrisă într-un cerc de triunghiuri, urmează o alternare de cercuri concentrice realizate din triunghiuri hașurate, spirale și brâuri de incizii încrucișate. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Farfurie | Datare: Secolul al XIX-lea – secolul al XVI-lea a.Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Wietenberg Material: ceramică neagră, încrustație albă |
Farfurie decorată cu motive spiralice. Câmpul central înconjurat de un cerc hașurat, conține o cruce gamată cu capetele terminate în spirale. Câmpul exterior conține 6 spirale ample, înlănțuite. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Fibulă | Datare: Secolul I a.Chr. – secolul I p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Turcului Material: argint, batere la cald |
Fibulă dintr-o singură bucată, decorată cu nodozități sferoidale, inegale ca mărime, amplasate pe picior în ordine descrescătoare începând de la resort. Resortul păstrat parțial, având șapte spire. Lipsește acul. Axul din fier. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Inel | Datare: Secolul al XII-lea – secolul al XI-lea a Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Viilor Material: aur, batere la cald |
Verigă din tablă de aur modelată și sudată prin lovire. Decorul incizat, reproduce stilizat spicul de grâu. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Altar | Datare: Secolul al II-lea – secolul al III-lea d. Chr. Descoperit: jud. Alba, Partos Material: calcar, ușor degradat, depuneri minerale; cioplire, șlefuire |
Altar votiv închinat zeului Mithras, de formă paralelipipedică, capitelul cu ornamente geometrice, profilatura sus și jos bine executată și păstrată aproape în întregime. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Fibulă cu butoni | Datare: Secolul al III-lea – secolul al VI-lea Descoperit: jud. Mureș, Sighișoara, Dealul Viilor Material: argint; batere la cald |
Fibulă de argint cu arcul puternic curbat, resortul lat, prevăzut cu butoni sferoidali, axul din fier. | Muzeul de Istorie, Sighișoara | Cimec |
![]() |
Jászladány | Descoperit: jud. CLUJ, com. JUCU, JUCU DE SUS, Sztyinet (?) Material: cupru; turnare |
Topor-târnăcop turnat, brațele egale sunt ușor arcuite spre interior; tăișurile sunt rotunjite, are manșon pe latura interioară, la gaura de înmănușare cilindrică, suprafața este acoperită de patină nobilă verde închisă. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
![]() |
Daltă de bronz | Descoperit: jud. CLUJ, com. BUZA, BUZA Material: bronz; turnare |
Daltă de bronz turnată în tipar bivalv, tăișul deformat de la utilizare, patină neuniformă, verde închisă. | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
Stelă funerară | Datare: 2/2 sec. II p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Potaissa Material: Calcar; lucrat manual; cioplire; cizelare; șlefuire; sculptare |
Stelă funerară din calcar; împărțită în două registre; registrul decorativ înfățișează banchetul funerar: un bărbat așezat pe o kathedra în partea dreaptă, trei alte figuri cu cupe în mâini și un sclav la stânga. În fața lor este reprezentată o mensa tripes. Câmpul inscripției este încadrat de o bordură. Inscripție: D(is) M(anibus)/ Ael(ius) Tiiadmes Palmura/ vix(it) an(nis) VIII Surillio/ vix(it) an(nis) XXV Rufina vix(it)/ an(nos) XX Ael(ius) Bolhas Ban/ naei vet(eranus) ex n(umero) Palmur(enorum)/ et Ael(ia) Domestica co/ niux {a}eius posuerant/ filiae pientissimae et du/ lc(issi)m(a)e et liberto et men/ esteriis b(ene) m(erentibus). | Muzeul Județean Mureș, Târgu | Cimec |
. . . Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Mureș . . .
. . . Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Mureș . . .
More Stories
Bunuri mobile din domeniul medalistică clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Constanța
Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul medalistică clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în...
Chung Sye-kyun
Chung Sye-kyun (în coreeană 정세균; Hanja:丁世均; n. 26 septembrie1950, Jinan County(d), Jeolla de Nord, Coreea de Sud) este un politiciansud-coreean,...
Magistrala CFR 100
Magistrala 100 este o cale ferată principală a Căilor Ferate Române. Între 2011[necesită citare] și 2021 ea a mai fost denumită...
Baby Driver
Baby Driver este un film de acțiune-comedie regizat de Edgar Wright și lansat în anul 2017. Din distribuție fac parte...
Kufayrat Abu Khinan
Kufayrat Abu Khinan este un oraș din Guvernoratul Madaba din nord-vestul Iordaniei.[1]Kufayrat Abu Khinan— așezare umană —Coordonate: 31°44′00″N 35°48′00″EȚarăIordaniaGuvernoratGuvernoratul MadabaPopulație - TotalFus orarUTC +...