Albert Ellis

Albert Ellis (27 septembrie1913, Pittsburg, Pennsylvania24 iulie2007, New York) a fost un psihologamerican, evreu de origine, unul din părinții psihoterapiei comportamentale-cognitive, fondatorul terapiei rațional-emotive comportamentale. A scris și publicat 75 cărți și 1200 articole.

Albert Ellis
Date personale
Născut [1][2][3][4]
Pittsburgh, Pennsylvania, SUA
Decedat (93 de ani)[1][2][3][5]
New York City, New York, SUA
Înmormântat cimitirul Woodlawn[*]
Cauza decesului cauze naturale[6] (insuficiență renală[6])
Cetățenie SUA
Ocupație behaviour therapist[*][[behaviour therapist (profession)|]]
psiholog
cognitive scientist[*][[cognitive scientist (scientist specializing in cognitive science)|]]
sex educator[*][[sex educator (profession involving facilitating people or partners to explore and understand their sexuality)|]]
autor de non-ficțiune[*]
Activitate
Alma mater Universitatea Columbia
Teachers College[*][[Teachers College (graduate school of Columbia University)|]]
Universitatea Orașului New York
City College of New York[*]
Baruch College[*][[Baruch College (public college in New York City)|]] 
Premii Humanist of the Year[*][[Humanist of the Year (award of the American Humanist Association)|]] ()[7]
Joseph Zubin Award[*] ()
Distinguished Scientific Achievement Award[*][[Distinguished Scientific Achievement Award |]]
Prezență online
Modifică date / text 

. . . Albert Ellis . . .

Albert Ellis s-a născut în anul 1913 la Pittsburg, Pennsylvania, ca primul dintre cei trei copii ai lui Henry Ellis și Hatty Ellis. La vârsta de 4 ani, familia s-a mutat la New York, unde a trăit Ellis toată viața. Tatăl sau era agent de vânzări și lipsea de acasă lungi perioade de timp. Când era acasă, era ocupat cea mai mare parte a vremii cu problemele sale și petrecea cu copiii doar câteva minute pe zi. Părinții lui Ellis au divorțat când el avea 12 ani și de atunci, tatăl a păstrat o legătură superficială cu copiii și a dat familiei un suport financiar minimal. După spusele lui Ellis, și mama sa, suferindă de boala afectivă bipolară, era concentrată mai mult asupra vieții ei personale și nu acorda prea multă atenție copiilor și gospodăriei. În afară de neglijența percepută de Ellis din partea părinților săi , el a fost un copil bolnăvicios, care a suferit de nefrită, fiind internat mai multe ori în spitale pentru lungi perioade de timp și i s-a interzis să joace cu alți copii. Când stătea în spital treceau uneori mai multe săptămâni până ce îl vizitau părinții. Ellis s-a descris ca fiind pe atunci un copil timid și introvertit, care se ferea să participe la situații sociale precum spectacole școlare și legături cu fetele. Ca urmare a limitei ce i-a fost impusă asupra jocurilor cu copiii, și-a găsit din copilărie un interes în activități intelectuale, citind până la vârsta de 8 ani toate volumele enciclopediei din biblioteca familiei. Ellis credea că împrejurările dificile din copilărie l-au facut sa devină un eficient și tenace rezolvator de probleme și să-și folosească calitățile intelectuale în găsirea soluțiilor optime în confruntarea cu greutățile vieții, în loc de a capitula în fața suferinței emoționale.

Ellis a învățat la o școală comercială până la vârsta de 16 ani, terminând pe locul 7 dintre 150 elevi. Voia să devină scriitor, dar înțelegând ca va trebui să se întrețină singur pâna ce va reusi ca scriitor, s-a înscris la vârsta de 17 ani la un colegiu de administrație și business pentru a deveni contabil. Criza economică mondială care a izbucnit în anul 1929 i-a spulberat planurile de a se îmbogăți. La vârsta de 20 ani și ceva Ellis a izbutit să-și vindece frica de a vorbi în public și fobia de a se adresa femeilor. După părerea sa, ceea ce l-a ajutat au fost învățămintele pe care le-a tras din citirea cărților de filozofie practică și aplicarea tehnicilor de desensitizare sistematică. La 19-28 ani Ellis a scris 28 romane, piese de teatru și cărți de versuri, din care nu a publicat niciuna. În plus, a scris niște lucrări despre sexualitate, filozofie și politică. Ca urmare a interesului său pentru aceste domenii, unii din prietenii săi au început să i se adreseze pentru sfaturi, iar Ellis a descoperit cu această ocazie ca această ocupație îi producea o mare satisfacție. La 28 ani a hotărât să învețe psihologia.

În anul 1942 Ellis a început să studieze psihologia la Universitatea Columbia. Într-un a terminat titlul de master în psihologie clinică, apoi a continuat studiile pentru doctorat. Subiectul cercetării sale era începutul sentimentelor de dragoste ale studentelor de la universitate. Deoarece profesorii s-au împotrivit acestui subiect controversat, Ellis a acceptat să schimbe subiectul tezei în comparația dintre formularea directă și cea indirectă în redactarea chestionarelor de personalitate. Cu toate acestea, găsind mai apoi că acest din urmă subiect nu-l interesează prea mult, s-a întors la studiul problemelor psihologice legate de sexualitate, dragoste și al terapiei psihologice.

. . . Albert Ellis . . .

This article is issued from web site Wikipedia. The original article may be a bit shortened or modified. Some links may have been modified. The text is licensed under “Creative Commons – Attribution – Sharealike” [1] and some of the text can also be licensed under the terms of the “GNU Free Documentation License” [2]. Additional terms may apply for the media files. By using this site, you agree to our Legal pages . Web links: [1] [2]

. . . Albert Ellis . . .

Previous post Adriana Crăciun
Next post Comuna Păulești, Vrancea